Marșul “Împreună pentru Siguranța Femeilor” – ediția 2023

Vrem servicii sociale la nivel local în urban mic și rural!

Marșul “Împreună pentru siguranța femeilor!”, organizat de Rețeaua V.I.F., are anul acesta ediția 9. Forța noastră este perseverența. Rândurile noastre se întăresc an după an! Cerem autorităților locale din urban mic și rural să colaboreze cu autoritățile centrale și împreună să finanțeze servicii pentru victimele violenței domestice și violenței sexuale.

Vino alături de noi duminică, 22 octombrie la ora 15.00, la marș. Siguranța fetelor și a femeilor din toate etniile și categoriile socio-economice este importantă! Autoritățile au obligația de a ne garanta dreptul la siguranță  și integritate!

Marșul va avea loc simultan în mai multe locuri din România: București, Brașov, Timișoara, Baia Mare, Cluj, Giurgiu, Mizil, Valea Seacă.

Continuă să crească cifrele ce reflectă dimensiunile violenței de gen în România. Tot mai multe sesizări ale cazurilor de violență domestică și de violență sexuală. Crește numărul intervențiilor. Anul trecut în timp ce noi eram la marș aveau loc 10 intervenții la cazuri pe oră. În total statistica IGPR arată că au fost 90174 de intervenții în cazuri de violență domestică și s-au emis 12972 de ordine de protecție provizorii în anul 2022. Cu siguranță anul acesta numărul lor este mai mare. Prezența noastră, a celor ce ieșim anual în stradă, a celor care facem activități de advocacy sau servicii pentru fete/femei crește numărul cazurilor raportate. Împreună avem mai multă încredere în noi și determinăm sistemul să ne ofere siguranța de care avem nevoie.  

Ce vrem:

Fetele/femeile care devin victimele violenței domestice să fie în siguranță

Fetele și femeile de etnie romă și fetele și femeile din toate categoriile socio-economice să fie crezute, tratate cu atenție și respect 

Victimele violenței domestice să își poată construi o viață așa cum își doresc

Victimele violenței sexuale să fie respectate, crezute și sprijinite, iar agresorii sexuali să fie pedepsiți de lege

Copiii martori la violența domestică să fie protejați cu adevărat

Să scadă numărul femeilor omorâte de agresorii domestici

Vrem ca serviciile sociale să acționeze în colaborare inter și intra instituțională în intervenția și monitorizarea cazurilor 

Tragem un semnal de alarmă vis-a-vis de subraportarea masivă a cazurilor de hărțuire și

violență sexuală, datorată stigmatului misogin, rasismului și multiplelor obstacole și retraumatizări cu care se confruntă victimele atunci când vor să ceară ajutor sau să facă o plângere. Accesul femeilor la servicii de suport trebuie să fie adaptat contextului traumatic și nevoilor lor, să le facă să se simtă în siguranță și să fie tratate cu demnitate.

Ieșim în stradă pentru a cere finanțarea programelor de prevenție și a serviciilor adecvate

pentru supraviețuitoarele violenței de gen, finanțare obligatorie conform Legii nr. 217/2003. Vrem servicii sociale integrate fără discriminare. 

Școlile și universitățile rămân în urmă în datoria lor de a preveni și combate situațiile de abuz, hărțuire sexuală și bullying. Iar locurile de muncă și spațiile publice sunt spații nesigure pentru femei, în care actele de hărțuire sexuală și discriminare au loc frecvent, la fel ca și mușamalizarea acestor cazuri.  

Locurile publice din centrele orașelor mici sau mari sunt periculoase, pentru că femeile rome suferă des acte de violență stradală, hărțuire și umilire cu scopul de a li se interzice accesul. 

Cyberbullying-ul și pornografia neconsensuală sunt forme relativ noi de violență, cărora le

cad victime din ce în ce mai multe persoane, iar autoritățile nu dispun de suficiente instrumente

pentru a strânge probe și a acționa în astfel de situații.

Noi, organizațiile Rețelei VIF, pe baza experienței considerăm că revendicările noastre sunt soluții.

Ce cerem: 

• Înființarea unui Program de Interes Național pentru promovarea egalității de șanse și pentru prevenirea și combaterea violenței de gen; 
• Finanțarea serviciilor pentru victimele violenței domestice așa cum sunt prevăzute de Legea 217/2003. Extinderea în toată țara a subcontractării serviciilor de la ONG-urile licențiate de către Consiliile locale acolo unde nu există posibilitatea creării serviciilor publice.
• Introducerea definiției consimțământului in Codul Penal în acord cu prevederile Convenției de la Istanbul pentru a clarifica definițiile infracțiunilor sexuale.
• Programe pentru prevenirea și combaterea violenței sexuale, inclusiv a violenței online; Finanțarea a minim unui centru de suport pentru victimele violenței sexuale în fiecare județ. Acolo unde este cazul, solicităm facilitatori pentru limba romani.
• Cele 10 centre pentru victimele violenței sexuale înființate în țară să fie pe deplin funcționale. Este incorect să se pună răspunderea pe umerii victimelor faptul că aceste centre nu au beneficiare. 
• Gratuitate pentru emiterea certificatului medico-legal pentru victimele violenței domestice (eliminarea taxei IML sau decontarea ei).
• Înființarea de programe specifice pentru agresori la nivel județean și obligarea de instanțe la parcurgerea acestor programe.
• Implementarea de către M.A.I.  a sistemului de monitorizare a agresorilor prin brățări electronice la nivel național.
• Îmbunătățirea serviciilor oferite victimelor cu copii din adăposturi, prin includerea unor facilități de babysitting, dar și suport specializat pentru victimele cu copii cu dizabilități.
• Suplimentarea personalului din DAS-uri și DGASPC-uri și introducerea obligativității formării continue pentru personalul angajat în asistență socială, atât pe tematica violenței domestice, cât și în ce privește discriminarea, rasismul, homofobia etc.  
• Asigurarea terapiei individuale gratuite pentru victimă, la psihologul ales de ea, decontabilă la CNAS în baza trimiterii de la medicul de familie, nu doar cu trimitere de la psihiatru.
• Facilitarea accesului copiilor victime sau martori la violență la psihoterapie prin eliminarea obligației de a avea semnătura părintelui agresor pentru terapia infantilă.
• Stabilirea de protocoale pentru prevenția și gestionarea cazurilor de violență de gen în serviciile de sănătate primară, secundară și terțiară. Formare pentru personalul medical: medici, rezidenți/rezidente, asistente/asistenți, infirmiere/infirmieri, moașe etc.
• Introducerea în universități și în modulele de formare continuă de module de drepturile omului, anti-discriminare, anti-rasism, egalitate de șanse, violență de gen, violență domestică, violență sexuală.
• Introducerea în Universitățile de Medicină și Farmacie, școli post-liceale sanitare a modulelor despre violență obstetrică (prevenire, identificare, intervenție, colaborare inter-instituțională).
• Campanii naționale de educație sexuală specifice pentru a preveni abuzurile sexuale, violul, hărțuirea sexuală și alte forme de violență sexuală pentru tineri și adulți,  
• Obligativitatea existenței de programe anti-violență și anti-bullying în școli, cât și protocoale clare de intervenție în caz de violență sexuală.
• Asigurarea accesului femeilor la servicii de întrerupere de sarcină, la cerere, în toate spitalele județene din țară, întrucât maternitatea obligatorie este o formă de violență.
• Ratificarea de către România a Convenției Organizației Internaționale a Muncii pentru eliminarea violenței și hărțuirii din lumea muncii;
• Granturi de la bugetele Consiliilor Județene și Locale pentru proiecte de tineret, educație, formare și campanii de conștientizare pe tema violenței de gen.
• Granturi de la bugetele Consiliilor Județene și Locale pentru educație pentru egalitate de gen și prevenire violență în școli, în licee, la facultățile care pregătesc viitorii profesioniști, la cluburi de sport și în instituții prin evenimente, traininguri și campanii online, etc. 

În acest moment în care pe scena politică o agendă conservatoare pare să își câștige tot mai mulți/multe adepți/adepte ne dăm seama de pericolele ce pândesc drepturile femeilor și fetelor. În toate statele cu guverne de extremă dreaptă, drepturile femeilor, ale minorităților etnice sau de alt gen au fost primele încălcate sau interzise. Trebuie să fim conștiente/conștienți de aceste pericole. Trebuie să ne împotrivim oricăror forme, legi, discurs sau acțiuni care încearcă să ne încalce drepturile, accesul la servicii sau libertatea de a alege. Trebuie să strângem rândurile, să arătăm că nu suntem de acord cu nici o degradare a respectării drepturilor omului și a drepturilor cetățenești! Trebuie să susținem valorile democratice și să avem încredere că, noi, cei care credem în ele, suntem majoritatea, numai aceste valori pot garanta egalitatea de gen și egalitatea de șanse.