„Dezvoltarea și consolidarea Rețelei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor” – ACTIVITĂȚI ȘI REZULTATE

Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor  (Rețeaua VIF) reunește organizații neguvernamentale active în domeniul promovării drepturilor femeilor, al protejării victimelor violenței de gen și al combaterii discriminării pe criterii de gen. Rețeaua s-a cristalizat în perioada 2011 – 2014 prin activități în special de lobby, advocacy și campanii publice pentru modificarea Legii 217/2003 Republicată, în special pentru introducerea ordinului de protecție.

În perioada februarie 2015 – aprilie 2016 Rețeaua VIF a beneficiat de sprijin financiar  pentru dezvoltarea și consolidarea sa printr-un grant acordat din Fondul ONG în România – Componenta 5,  finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, și gestionat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC).

Proiectul a avut ca obiectiv general consolidarea capacității și creșterea vizibilității rețelei împotriva violenței asupra femeilor pentru îmbunătățirea activităților de monitorizare și advocacy, la nivel local și național.

Organizațiile implicate în implementarea proiectului:

• Asociaţia TRANSCENA, Bucureşti

Și partenerii:

• Asociaţia GRADO – Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului,
• Fundaţia Centrul Parteneriat pentru Egalitate
• Asociaţia Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen: FILIA
• Asociaţia FRONT
• Asociaţia ANAIS
• E-ROMNJA – Asociatia pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome
• Fundaţia Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară – CMSC

Acestea constituie o parte din cele 24 de organizații neguvernamentale membre ale Rețelei în prezent.

Principalele rezultate obținute pe parcursul celor 14 luni de proiect.

 

1. Extinderea Rețelei

Au fost cooptați 11 noi membri din mai multe județe și din municipiul București. Acestea sunt: Asociația SPICC (Timișoara), Asociația Quantic (București), Asociația Seva (Suceava), Asociația Atena Delphi (Cluj), Asociația V.I.V.A.D (Cluj), Asociația Viitorul Tinerilor (Prahova), Asociația All for family (Constanța), Asociația VIS (Constanța), Asociația Femeilor Universitare (București), Asociația Psihosfera (Brașov), Asociația Pentru Promovarea Femeilor din România – Timișoara. Cooptarea organizațiilor a început în luna iulie 2015, însă s-a extins pe parcursul întregului proiect și va continua în vederea asigurării reprezentativității Rețelei la nivel național și pentru consolidarea capacității sale de advocacy.

2. Transfer de bune practici la nivelul serviciilor pentru victimele violenței domestice (elaborarea unui ghid de intervenție pentru specialiști)

În zilele de 22 și 23 octombrie 2015 a avut loc un atelier la care au participat 19 reprezentanți ai ONG-urilor furnizoare de servicii pentru victimele violentei in familie și 3 experți in domeniu. Scopul atelierului a fost de a împărtăși între profesioniștii în domeniu experiența în lucrul direct și indirect cu victimele, a schimba informații despre materialele de lucru cu beneficiarii, tehnici de monitorizare a cazurilor, servicii specializate oferite, limite, problematici întâlnite. În urma acestui atelier a fost realizat „Ghidul de intervenție în cazurile de violență domestică”.

Ghidul se dorește a fi un suport pentru profesioniștii care lucrează în mod direct cu victimele violenței domestice, atât în centrele de consiliere, cât și în cele de urgență sau în adăposturile temporare. Principiile și recomandările conținute în ghid vin în sprijinul profesioniștilor în domeniu pentru a crește calitatea muncii acestora și a crea un cadru pentru intervenție.

Materialul se adresează deopotrivă lucrătorilor din domeniul non-guvernamental și celor din serviciile publice. Varianta electronică a ghidului poate fi descărcată online de la următoarea adresă: https://violentaimpotrivafemeilor.ro/wp-content/uploads/2015/12/ghid-cons-serv-spec-vd.pdf

3. Conferința ”Modificările legislative necesare în perspectiva ratificării de către România a Convenției de la Istanbul” (februarie 2016)

Organizațiile membre ale Rețelei s-au reunit în conferință în zilele de 15 și 16 februarie 2016, la București, pentru a discuta împreună cu reprezentanți ai autorităților publice, ambasadelor, experți, invitați  din țară și din străinătate, despre modificările legislative necesare în perspectiva ratificării de către România a Convenției de la Istanbul.

Conferința s-a bucurat de prezența unor invitați de seamă: domnul Christopher Duggan, consilier al Ambasadei Canadei la București, doamna Ioana Cazacu, secretar de Stat, șefa Agenției pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), doamna Genoveva Tisheva, președinta Fundației pentru Cercetare de Gen din Bulgaria și doamna Gabi Muntean de la Centrul „Pavee Point Traveller and Roma Centre” din Irlanda.

4. Studiu privind implementarea ordinului de protecție (OP) pentru victimele violenței în familie

Studiul s-a făcut în baza datelor oficiale de pe portalul instanțelor din România (http://portal.just.ro) și  prin culegerea de informații publice segregate pe gen in baza Legii 544 de la CSM, Parchetul General si IGPR, interviuri cu lucrători de politie responsabili cu implementarea ordinelor de protecție.

Au fost trimise 244 de cereri de informații publice adresate instituțiilor din sistemul de justiție (inspectoratele județene de poliție, secțiile de poliție din București și de la parchetele de pe lângă judecătoriile din țară) implicate in protecția victimelor prin intermediul OP. De asemenea s-au întreprins 6 vizite de monitorizare la secții de poliție din țară (Poliția Adjud, Secția 4 Poliție Brașov, Secția 11 Poliție București, Poliția Drobeta Turnu Severin, Poliția Orșova, Poliția Vaslui).

Studiul a fost lansat în luna decembrie 2015, în cadrul unui eveniment public la care s-au discutat de asemenea și o serie de propuneri de modificări legislative pentru siguranța femeilor victime ale violenței.

Din analiza datelor reiese că, în prezent, emiterea de către instanțe a unui ordin de protecție pentru victima unei violențe în familie durează, în medie, 30 de zile, cu 7 zile mai puțin decât la începutul anului 2014, dar în continuare prea mult pentru a asigura protecția imediată a victimelor. Din totalul de 1771 de cereri de emitere a unui ordin de protecție, depuse în perioada oct. 2014-martie 2015, cele mai multe, 91,8% au fost solicitate de femei. Doar 41% din cererile depuse au fost admise de judecătorii. Cele mai multe cereri au fost depuse în București, 272 de cereri iar cele mai puține în județul Harghita, în număr de 7. Evacuarea agresorului din locuință a fost decisă în 112 cazuri iar în 6 cazuri instanța a obligat agresorul la predarea armelor. În 64 de cazuri s-a recomandat participarea agresorului la un program de consiliere.

Din interviurile luate la 7 secții de poliție din țară (Mehedinți, Satu Mare, Vaslui, Vrancea, București, Brașov) a reieșit că nu există o procedură unică de punere în executare a ordinului de protecție la nivelul Poliției. Numărul de cauze constituite în urma încălcărilor ordinelor de protecție la nivelul inspectoratelor județene de poliție a fost de 35 pentru agresori bărbați și 1 pentru agresori femei în 12 inspectorate județene de poliție și o secție din București.

O cifră importantă este numărul de sesizări de violență în familie la nivelul anului 2014, primit de la Direcția pentru apelul unic de urgență 112. În 2014 s-au făcut la nivel național 40.745 de sesizări de violență în familie la numărul 112.

La parchetele de pe lângă judecătorii, conform datelor culese, în 2014 au fost înregistrate 4005 de plângeri pentru infracțiuni de violență în familie (3026 victime femei, 979 victime bărbați) din care au fost finalizate cu rechizitoriu un număr de 69 de cazuri (cu 23 victime bărbați și 46 victime femei). În ceea ce privește infracțiunile de natură sexuală, în anul 2014 la parchetele de pe lângă judecătorii au fost înregistrate 682 de plângeri prealabile pentru viol (615 victime femei și 67 de victime bărbați) din care au fost finalizate cu rechizitoriu 100 de dosare (96 având victime femei și 4 victime bărbați); pentru agresiune sexuală au fost înregistrate 69 de plângeri prealabile (50 victime femei și 19 victime bărbați) din care s-au finalizat cu rechizitoriu 7 (toate având victime femei); pentru hărțuire sexuală au fost înregistrate 33 de plângeri (27 victime femei, 6 victime bărbați) din care niciuna nu a fost finalizată cu rechizitoriu.

5. Campania și marșul ”Împreună pentru siguranța femeilor!”

Campania ”Împreună pentru siguranța femeilor” a avut loc în luna octombrie 2015 și s-a finalizat printr-un marș organizat în București, pe traseul Piața Victoriei – Piața Universității, la care au luat parte peste 200 de persoane.

Pe parcursul campaniei, persoane publice din instituții și organizații neguvernamentale au fost invitate să transmită un mesaj de toleranță zero față de violența împotriva femeilor și să popularizeze marșul.

34 de personalități, printre care miniștri, secretari de stat și ambasadori, au transmis mesaje de susținere a campaniei, menționăm pe:

• Rovana Plumb, Ministra Muncii, Familiei și Protecției Sociale: Mesaj de toleranță zero față de fenomenul violenței asupra femeii
• Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe: ”Am convingerea că România va reuși să își consolideze sistemul de servicii sociale specializate din domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie”
• Ioana Cazacu, Secretar de Stat, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse: ”Obiectivul nostru trebuie să fie recâștigarea unei societăți în care nu pumnul face legea.”
• Angela Filote, ambasadoarea Comisiei Europene în România: ”Fac un apel la autoritățile naționale pentru a aplica legislația UE în domeniul violenței asupra femeilor și în România.”
• Ambasadorii SUA, Marii Britanii, Suediei, Finlandei, Olandei, Norvegiei și Irlandei.
• Chantal Moreno, Reprezentanta Francofoniei în Europa Centrală și Orientală: ”Trebuie să ne mobilizăm pentru cauza femeilor! ”
• Jo Goodey, Head of Department, FRA: ” „You can help raise awareness about the extend of violence against women”
• Mariana Berbec, Fundatia pentru o Societate Deschisa, Budapesta: ” Fiecare dintre noi cunoastem cel putin o femeie care a trecut prin violenta”

 Marșul ”Împreună pentru siguranța femeilor” a avut loc în data de 24 octombrie 2015 pe traseul Bulevardul Lascăr Catargiu – Piaţa Romană – Universitate. Participantele și participanții la marș au purat bannere pe care se putea citi: „Siguranţa e un drept, nu un privilegiu”, „Vrem o lume fără violenţă fizică, sexuală, economică împotriva femeilor”, „1 din 4 femei a fost agresată fizic sau sexual de partener”, „Pentru agresori doar scuze, pentru femei acuze?”, „Bătaia nu e ruptă din rai”, „Împreună pentru siguranţa femeilor”, „Poliţia apără abuzatorii, statul, capitalul şi atât”, „Stop abuzurilor poliţiei împotriva lucrătoarelor sexuale”.

În timpul marşului, protestatarii au scandat: „Vrem dreptate în justiţie şi încredere în poliţie”, „Cea mai mică lovitură, nu e dragoste, e ură”, „Nu mă simt flatată să fiu agresată”, „Un, doi, trei, agresorii jos cu ei”, „Pot să fiu şi goală, nu pui mâna pe corpul meu decât dacă vreau şi eu”, „Solidaritate, să ne unim toate”.

Marșul a fost mediatizat de numeroase canale media: TVR; Mediafax; Hotnews; Adevărul; Ziarul Ring; Național TV; Reporter NTV; B365; Epoch Times; România Liberă; Merg În București; Prompt Media; Dilema Veche; RFI.

6. Campanie de advocacy pentru introducerea unor modificari legislative pentru responsabilizarea agresorilor (ordin de protecție de urgență și  sesizarea din oficiu pentru cazurile de violență domestică) si armonizarea legislatiei cu prevederile Conventiei de la Istanbul

Activitatea de advocacy s-a desfășurat pe durata întregului proiect prin prezența rețelei în acțiuni publice, în relația cu instituțiile cu care am avut colaborări, așa cum sunt: Departamentul pentru Egalitate de Șanse între Femeil și Bărbați (devenit din decembrie 2015 Agenție pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați), Direcția de Poliție a Municipiului București, Consiliul Superior al Magistraturii, Administrația Națională a Penitenciarelor.

Am realizat un studiu legislativ comparat cu privire la masurile luate în alte țări cu experiență relevantă pentru protecția și securizarea victimelor.  În luna mai am avut o serie de prezențe publice în cadrul acțiunilor organizate de instituții centrale și de Parlamentul României și am răspuns la invitații de consultare astfel: consultații cu privire la propunerea de lege de ratificare a Convenției de la Istanbul (DESFB), participare la grupul de lucru de la camera deputaților organizat de dep. Codrin Scutaru referitor la o propunere de lege a familiei,  participare la masa rotundă organizată la Senat de organizațiile de femei ale partidelor parlamentare 6 mai 2015,  participare în calitate de lectori la Conferința internațională a proiectului START al DEFSB 20 – 21 mai 2015, întîlnire cu 26 de polițiști de la secția judiciar din toate secțiile de poliție din București la sediul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București pe temele:  Convenția de la Istanbul, implementarea ordinului de protecție și egalitate de gen pe 26 mai 2015,  participarea la întîlnirile grupului de lucru interministerial de la Consiliul superior al magistraturii în perioada august 2015 – martie 2016. În cadrul acestor întîlniri s-au discutat  modificările legislative necesare pentru armonizarea cu preverile Convenției de la Istanbul, cele mai importante fiind introducerea ordinului de protecție de urgență și introducerea sesizării din oficiu pentru cazurile de violență domestică.  Tot ca eveniment de promovare a Rețelei VIF și a obiectivelor noastre de advocacy a fost și participarea la evenimentul de deschidere din Săptămîna Prevenirii organizată de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București în 28 septembrie 2015 ca invitați pentru realizarea debaterii cu subiectul: măsuri pentru conștientizarea agresorului.   Asociația Transcena și Asociația ANAIS au primit  premiul pentru cel mai bun partener al DGPMB în 2014.

Campania de 16 zile împotriva violenței asupra femeilor s-a desfășurat în anul 2015 sub deviza „Împreună pentru siguranța femeilor”. Siguranța victimelor violenței domestice reprezintă ținta de advocacy a Rețelei VIF încă din 2011 și a avut ca primă realizarea introducerea în 2012 a ordinului de protecție în Legea 217/2003. În campanie am realizat: scrisoarea deschisă către noul guvern cu privire la programul de gurvernare, masă rotundă cu victime ale violenței domestice pe tema Convenției de la Istanbul, masă rotundă cu magistrați, reprezentanți ai instituțiilor centrale și ai societății civile cu privire la armonizarea legislativă, dezbatere cu elevii din clasa a IXa din liceul Petru Rareș pe tema violenței domestice – 26 noiembrie 2015 și am fost prezenți în Senat la ședința festivă cu ocazia Zilei internaționale de luptă împotriva violenței asupra femeilor – 25 noiembrie 2015 organizate de ANES și  la dezbaterea publică din cadrul camapniei publice din proiectul START din 26 noiembrie.

În 15 și 16 februarie 2016 a avut loc la București Conferința internațională a Rețelei pentru prevenirea și combarea violenței împotriva femeilor organizată cu prijinul Ambasadei Canadei în cadrul căreia s-au discutat între altele perspectivele de dezvoltare ale unor parteneriate regionale între ONGurile și instituțiile implicate în domeniu. Cea mai importantă realizare a noastră alături de actorii instituționali și politici a fost aprobarea de către Parlament prin votul dat în senat în 29 februarie 2016 a legii pentru ratificarea Conveției de la Istanbul. Acest eveniment reprezintă o schimbare crucială pentru activismul feminist român pentru că asigură baza legislativă pentru atingerea obiectivelor de siguranță a femeilor în familie bazată pe egalitatea de facto între bărbați și femei.

În lunile martie și aprilie 2016 s-a constituit un grup de lucru Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați și Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor pentru realizarea propunerilor de modificări pentru armonizare legislativă din perspectiva ratificării Convenției de la Istanbul.

 

7. Campanie de advocacy la nivel local în județele Prahova, Dolj și Constanța pentru finanțarea serviciilor acordate victimelor violentei in familie

Între lunile iulie 2015 – aprilie 2016 au avut loc 9 audiențe cu reprezentanți ai autorităților locale și ai ONG-urilor din cele 3 județe în urma cărora au fost culese informații și au fost făcute recomandări de îmbunătățire a serviciilor disponibile pentru femeile victime ale violenței sau, după caz, de înființare a lor. Concomitent, au fost adresate consiliilor județene și direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului din cele 3 județe și 6 solicitări de informații publice.

În urma reunirii informațiilor și în urma  audiențelor  efectuate, au fost adresate 3 scrisori deschise acelorași instituții precum și tuturor primăriilor de la nivelul celor 3 județe și au fost demarate 3 petiții online și în scris pentru îmbunătățirea serviciilor disponibile pentru femeile victime ale violenței domestice.

Instituțiile vizate de solicitări au fost: Consiliului Județean, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, precum și primăriile și consiliile locale din cele trei județe.

Solicitări adresate autorităților locale din Prahova, Dolj și Constanța în scrisorile trimise în martie 2016  :

1. Înființarea, la nivel de județ, a cel puțin a unui centru de primire în regim de urgențăpentru femeile victime ale violenței domestice ;
2. Organizarea de campanii de informare, educare și conștientizareîn mediul urban și rural cu privire la gravitatea fenomenului violenței împotriva femeilor ;
3. Furnizarea de programe de formare, perfecționareși metode de lucru cu femeile victime ale violenței domestice, de către autorități și alți furnizori privați de servicii, pentru asistenții sociali din cadrul serviciilor publice de asistență socială (SPAS) ;
4. Alocarea unui fond de la Consiliul Județean către primăriile locale din care să fie suportată contravaloarea certificatelor medico-legale pentru atestarea agresiunilor asupra femeilor victime ale violenței domestice prin încheierea de protocoale între primării și Rețeaua Națională de Medicină Legală, sumele urmând să fie decontate ulterior de către INML de la bugetele locale;
5. Activarea Structurilor comunitare consultative (SCC)la nivel local pentru implementarea de acțiuni de prevenire și combatere a violenței domestice precum și pentru monitorizarea cazurilor de violență ;
6. Stimularea cooperăriiautorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale cu structurile neguvernamentale în domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor prin:

• Constituirea anuală a unui fond în cadrul Consiliului Județean și al Consiliului Local Municipal destinat finanțării activităților de prevenire și combatere a violenței domestice desfășurate de către ONG-uri, altele decât furnizorii acreditați de servicii, și stabilit prin consultarea organizaţiilor neguvernamentale ce desfășoară astfel de activități pe raza unităţii administrativ-teritoriale.
• Subvenționarea serviciilor sociale de interes județean pentru femeile victime ale violenței domestice (consiliere psihologică, asistență juridică, găzduire) către furnizorii privați conform legislației în vigoare.

În urma acestei solicitări, în Constanța a fost propusă în Consiliul Local o hotărâre prin care să se aloce fonduri pentru decontarea certificatelor IML victimelor violenței în familie și să fie înființat un centru de primire în regim de urgență a victimelor violenței în familie.

8. Organizarea unor dezbateri cu studenți la Jurnalism, Drept și Științe ale Comunicării

• 21 octombrie 2015 –”Despre violența împotriva femeilor reflectată în mass media”, la Facultatea de Jurnalism, Universitatea București și la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București.
• 27 noiembrie 2015 –”Ordinul de protecție în legislația din România”, Facultatea de Drept, Universitatea Valahia din Târgoviște

Dezbaterile cu durata de 1-2 ore au urmărit informarea și sensibilizarea studenților cu privire la fenomenul violenței împotriva femeilor și creșterea interesului pentru a aborda subiectul în cercetare și activitate profesională după finalizarea studiilor.  La dezbaterea de la facultatea de Jurnalism, reprezentantețe Rețelei VIF – Mihaela Săsărman și Tudorina Mihai au fost însoțite de două jurnaliste – Oana Sandu și Ana Maria Ciobanu, cunoscute pentru lor reportajele și articolele dedicate tematicii violenței în familie.

9. Promovarea Rețelei la nivel internațional

Prin participările membrelor Rețelei la diverse evenimente organizate la nivel internațional, Rețeaua a fost promovată și și-a consolidat legăturile cu partenerii străini. Printre evenimentele la care a fost promovată Rețeaua VIF se numără: întalnirea Observatorului European impotriva Violentei asupra femeii al European Women’s Lobby (29 Mai -Bruxelles); Adunarea Generală a European Women’s Lobby (mai 2015 Bruxelles) și diverse alte întâlniri ale European Women’s Lobby; conferința “General and specialized support services for women who have experienced violence – quality and availability assurance”  (Podgorica, noiembrie 2015).

De asemenea a fost elaborat un material de prezentare a Rețelei în limbile engleză, franceză și flamandă si a fost tipărit în 500 de exemplare. Materialul a fost distribuit in 19-20 Aprilie,  European Institute for Gender Equality 17th Meeting Experts’ Forum, la Vilnius, si in 18-19 Aprilie, la Bruxelles -“Gendering EU Enlargement: exploring joint opportunities for Women’s Rights Organisations in Central Europe, the Baltic and Western Balkan States” si “Women’s Voice Forum” CEBBS Task Force on refugee project.

10. Promovarea Rețelei la nivel național

În cadrul acestei activităţi a fost elaborat un ghid Ghid practic pentru victimele violenței în familie care cuprinde informaţii despre membrii reţelei, servicii locale destinate victimelor, informaţii legislative şi îndrumări. Ghidurile sunt distribuite ONG-urilor din reţea, DGASPC-urilor din oraşele din care fac parte membrii reţelei, secţiilor de poliţie, DAS-urilor, identificate in zonele de lucru. Distribuţia broşurilor este realizată cu sprijinul poştei inter-instituţionale), respectiv Agenţia pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti.

Ghidul a fost tipărit în 2100 de exemplare.