Scrisoare deschisă cu privire la prioritatea măsurilor de protecție pentru victimele violenței domestice

În contextul în care România a făcut, prin aprobarea Legii de ratificare a Convenției de la Istanbul, un progres fără precedent în domeniul respectării drepturilor femeilor și pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, invităm noua echipă aflată la conducerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice la continuarea dialogului cu reprezentanții societății civile pentru a păstra și dezvolta rezultatele obținute până acum.

Stimate Domnule Ministru al Muncii Dragoș Pîslaru,

Solicităm să rămînă o prioritate pe agenda mandatului Dumneavoastră siguranța femeilor victime ale violențelor, ale violenței domestice și violenței sexuale în primul rînd.

 

Deoarece în România:

  • 91% din cererile de emitere a unui ordin de protecție în cazurile de violență domestică din ultimii doi ani(?) sunt făcute de victime femei
  • În anul 2014 s-au înregistrat 155 victime ale omorului în situații de violență domestică, cu 32,5% peste media perioadei 2004 – 2012. (cf. rapoartelor IGPR și Ministerului Public)
  • 1 din 4 femei din România a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său, iar 75% dintre aceste cazuri nu au fost raportate (FRA, 2014)
  • 600.000 de femei au fost la un moment dat victime ale violenței sexuale (FRA,2014)
  • În anul 2014 s-au înregistrat 1.459 inculpaţi trimişi în judecată în cazuri de violență în familie, adică 2,9% din totalul celor trimişi în judecată.
  • Din iulie 2012 (de la intrarea în vigoare a Legii 25/2012 pentru modificarea Legii 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie) și pînă în aprilie 2015 au fost solicitate 7312 ordine de protecție din care au fost admise 3045 de cereri

  • Media națională a duratei de judecare a unei cereri de emitere a unui ordin de protecție este de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la instanță.
  • În ultimele 14 luni cel puțin două femei victime ale violenței domestice au fost ucise de agresorul lor deși aveau ordine de protecție în vigoare
  • Victimele violenței sexuale, în special când agresiunea e săvârșită în afara familiei, nu beneficiază de servicii integrate și adecvate traumei suferite

 

Solicităm să fie luate următoarele măsuri:

  • Considerarea cazurilor de violență domestică și violență sexuală drept cazuri de interes public. Includerea violenței în familie ca domeniu prioritar în strategia Poliției Române.
  • Transpunerea cît mai urgentă în legislația românească a prevederilor Convenției de la Istanbul cu privire la ordinul de protecție de urgență, sesizarea din oficiu și organismul coordonator responsabil cu implementarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor şi a măsurilor de prevenire şi combatere a tuturor formelor de violenţă acoperite de Convenţie
  • Transpunerea corectă a Directivei 29/2012 a UE în legislație internă, inclusiv pentru a garanta accesul victimelor violenței de gen la servicii de asistenţă psihologică, juridică, socială şi medicală de calitate, gratuite și corespunzătoare traumei suferite și şi identificarea unor soluţii de parteneriat cu organizaţii din societatea civilă cu experienţă
  • Definirea și implementarea unei strategii de prevenție a violenței sexuale și a tuturor formelor de violență îndreptate împotriva femeilor
  • Introducerea în legislație a ordinului de protecție de urgență pentru victimele violenței domestice emis la 24 de ore de la constatarea faptei cu măsura evacuării imediate a agresorului pentru minimum 14 zile pe baza evaluării riscului de recidivă
  • Proceduri pentru supravegherea respectării măsurilor din ordinele de protecție
  • Criterii clare pentru începerea acțiunii penale fără plîngerea prealabilă a victimei, în cazurile de violență domestică
  • Eliminarea prevederii cu privire la împăcarea părților care elimină răspunderea penală din articolele Codului penal referitoare la violența domestică
  • Alocarea de fonduri publice de la bugetul Statului și de la bugetele locale, pentru servicii de asistență specializată socială, psihologică și juridică și adăposturi. Cel puțin 1 adăpost pentru victimele violenței domestice în fiecare județ.

 

Ne exprimăm încrederea că atât Rețeaua, cât și organizatiile membre, unele cu o experiență de peste 15 ani în prevenirea și combaterea violenței domestice și a violenței împotriva femeilor, vor fi considerate și pe viitor un real și valoros partener de discutie al Ministerului.

==================

Rețeaua pentru prevenire și combaterea violenței împotriva femeilor sunt formate din: Asociația Transcena, Asociația pentru Libertate şi Egalitate de Gen (A.L.E.G.), Centrul FILIA, Asociația Front, Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome E-Romnja, Institutul Est European pentru Sănătatea Reproducerii (IEESR), Asociația Femeilor Împotriva Violenței AFIV-Artemis, CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Grupul QUANTIC, Asociația Pas Alternativ, Asociația Psihosfera, Centrul de Mediere și Securitate Comunitară (CSMC), Asociația VIVAD, Asociația Atena Delphi, Fundaţia SENSIBLU, Asociaţia GRADO – Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociația ANAIS, Asociaţia pentru Promovarea Femeilor din România – Timişoara, Societatea Doamnelor Bucovinene – Suceava, Asociația SEVA – Șanse egale – Valoare – Autoritate, Suceava, Asociația SPICC – Solidaritate, Participare, Incluziune, Comunicare, Cooperare, Timișoara, Asociația Femeilor universitare, București, Asociația de psihologie și terapie „All for Family” – Constanța, Asociația Viitor Integritate Succes (VIS) – Constanța