Femei pentru femei: Politicienele se coalizează în lupta împotriva violenței domestice

Ambasada Spaniei împreună cu Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotria Femeilor a organizat pe 28 noiembrie seminarul “Violența împotriva femeilor pe agenda politică”. Evenimentul și-a dorit să marcheze Ziua Internațională pentru Combaterea Violenței asupra Femeilor.

Contextul alegerilor pentru Parlamentul României este o oportunitate pentru a avea o discuție substanțială despre modificările legislative necesare pentru protecția victimelor violenței domestice.

“De ce am invitat numai politiciene la acest eveniment? Pentru că ne dorim să construim solidaritate indiferent de culoarea politică. Și coalizare în jurul acestui fenomen care afectează în mod disproporționat femeile.”, a declarat Andreea Bragă, Președinta Centrului FILIA.

Printre politicienele care au participat la eveniment se numără: Andreea Paul (Deputată PNL), Gabriela Crețu (Candidată și Senatoare PSD), Maria Lazăr (Secretar General al OFSD), Laura Bratosin (Candidată ALDE pentru Camera Deputaților), Lucia Diculescu (Candidată PMP pentru Camera Deputaților), Magda Grecu (Candidată PMP pentru Camera Deputaților), Florina Presadă (Candidată USR pentru Senat), Diana Colceriu (Candidată USR pentru Camera Deputaților). În cadrul evenimentului au participat și președinte anterioare ale Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați: Ioana Cazacu (PSD) și Maria Moța (PNL).

Mihaela Săsărman, Coordonatoare Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor, a adus în discuție urgența implementării măsurilor care să armonizeze legislația din România cu Convenția de la Istanbul, în vigoare în țara noastră de la 1 septembrie 2016.  “Colegele mele din organizațiile care lucrează direct cu victimele, și eu care mă ocup de programe pentru agresori, știm cât este de urgent. Fiecare săptămână care trece fără ca această lege să fie adoptată este o problemă.“

Andra Croitoru, Secretar de Stat, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse, a dat asigurări că ministerele lucrează la introducerea în legislație a ordinului de interdicție dat de polițist ca măsură de siguranță imediată pentru victimele violenței. “Ceea ce mă bucură în mod deosebit este că avem din partea reprezentanților Ministerului de Interne un angajament mult mai ferm de această dată, comparativ cu perioada trecută, în care nu știam dacă Poliția este de acord să implementeze orice măsură care să îndepărteze agresorul de victimă. În continuare însă, reprezentanții Ministerului de Justiție își arată o serie de îngrijorări în legătură cu aplicarea acestei măsuri“. În același timp, ANES recunoaște problema gravă a deficitului foarte mare de servicii pentru victimele violenței. “ Sunt 2 sectoare în București și 8 județe în țară în care nu există nici un centru de recuperare. Iar în 31 de județe nu există niciun centru de zi de informare.“ , a adăugat Andra Croitoru.

Evenimentul s-a bucurat de prezența invitaților de la ambasadele Spaniei, Austriei și Germaniei, care au împărtășit bune-practici din țările lor în ceea ce privește protecția femeilor. Politicienele din România au avut ocazia să cunoască exemple concrete, aplicate cu succes. Atât măsuri legislative care să asigure protecția imediată a femeilor, cât și rețele și servicii de suport pentru victime.

Spania dispune de un serviciu telefonic non-stop pentru a reclama violența, disponibil în 52 de limbi, inclusiv limba română. Serviciul este construit să nu lase urme pe telefon după apelare, ceea ce asigura protecția suplimentară a femeilor care caută ajutor. Poliția spaniolă dispune de un program software de evaluare automată a riscului atunci când se confruntă cu o situație de violență. Acest instrument îî ajută pe polițiști să intervină în cel mai rapid și eficient mod posibil, având siguranța victimei ca obiectiv principal. În Spania există peste 100 de judecătorii specializate pe violența asupra femeilor, ceea ce asigură rapiditatea emiterii ordinului de protecție. După ce a prezentat în detaliu modul în care funcționează ordinul de protecție spaniol, Ramiro Fernández Bachiller, Ambasadorul Spaniei, a declarat: “Chiar și un singur caz de violență este un caz prea mult. Suntem aici să vă arătăm că împreună putem pune capăt acestei crime atroce“.

Sebastian Gromig, reprezentantul Ambasadei Germaniei a subliniat că “violența asupra femeilor este o problema pan-europeană, 1 din 5 femei confruntându-se cu abuzuri de-a lungul vieții.” Protecția imediată a victimei este o măsură centrală în legislația germană.  Agresorul este îndepărtat de domiciliu, chiar și atunci când este proprietar. Femeia rămâne în casă în primele ore critice după ce agresiunea a avut loc. De asemenea, ordinul de protecție este acordat femeilor din Germania inclusiv în cazul unei potențiale agresiuni, înainte ca aceasta să aibă loc. Riscul de agresiune și amenințarea sunt motive întemeiate pentru judecători, nefiind nevoie de proceduri administrative greoaie, precum aducerea de dovezi fizice, pentru ca femeia să primească protecția statului.

În Austria există Ministerul Sănătății și al Femeilor, al cărui buget este direcționat în mare parte către serviciile de suport pentru victime, existente la nivelul întregii țări, dar și a campaniilor publice de informare și conștientizare a fenomenului violenței.  Legislația austrică dispune de ordin de restricție, valabil timp de două săptămâni, eliberat pe loc de polițiști. Agresorul trebuie să părăsească domiciliul imediat. Ordinul de protecție este eliberat de judecători, în mod gratuit, fără să fie nevoie ca victima să aibă avocat. Durează până la 6 luni sau 1 an, timp în care agresorul nu se poate apropia de domiciliul victimei, de locul său de muncă sau de școala copiilor.

“Măsurile pentru protecția femeilor și instituțiile care le implementează au devenit parte din viața noastră. Este foarte importantă conștientizarea fenomenului prin campanii publice de educare a cetățenilor.” a declarat Gerhard Reiweger, Ambasadorul Austriei.

20161128_182819

Câteva politiciene au luat cuvântul și și-au exprimat interesul de a sprijini inițiativele care vizează îmbunătățiri legislative și măsuri de protecție a femeilor victime ale violenței.
Andreea Paul, PNL, a adus în discuție argumentul economic pentru ca violența să fie considerată o problemă centrală pentru guvernanți. “Aproximativ 5 miliarde de euro ne costă violența asupra femeilor, anual. Iar Guvernul a cheltuit 3,5 milioane de euro în ultimii 10 ani, o sumă infimă. Acesta ar trebui să fie un argument pentru ca Ministerul Finanțelor să suplimenteze finanțarea politicilor și serviciilor”.

Gabriela Crețu, PSD, a pus accentul pe educație ca măsură de prevenire a violenței. “Violența este o problemă a relațiilor, iar relațiile se stabilesc în doi. Am pus un reflector pe femei, să recunoască că suferă și că sunt supuse violenței, dar cealaltă parte este într-un con de umbră. “

Florina Presadă, USR, s-a declarat susținătoare a ordinului de interdicție emis de polițist la constatarea faptei de violență domestică și a criticat întârzierea adoptării acestei măsuri  “Motivul pentru care am intrat în politică este acest gen de situație: în care toată lumea spune că trebuie să facem, dar nimeni nu face nimic. Mi se pare inadmisibil ca, în toți acești ani, să spunem că nu avem bani, că nu există dialog între ministere. “

Teodora Brabete, PMP: “Văd în sală foarte multe femei tinere și vreau să cred că generația noastră înțelege că trebuie să aibă mult mai mult curaj. Să nu considere că, dacă spui că ești victima violenței în familie, ești stigmatizată. Îmi doresc ca situația să se schimbe pentru femeile victime ale violenței.”

Laura Bratosin, ALDE: “Violența asupra femeilor este un subiect sensibil. Indiferent dacă suntem de stânga sau de dreapta., este un subiect pe care trebuie să-l îmbrățisăm. Multe victime au un salariu foarte mic și sunt într-o situație foarte dificilă. Este nevoie de sprijin financiar, este foarte greu să pleci cu copiii de-acasă în aceste condiții”.

La finalul evenimentului, politicienele au semnat o Declarație pentru Siguranța Femeilor, prin care își asumă principalele direcții de acțiune pe care ONG-urile le așteaptă din partea guvernanților astfel încât măsurile de combatere a violenței asupra femeilor să devină realitate.

Cele cinci direcții de acțiune sunt:

  1. Armonizarea legislației cu prevederile Convenției de la Istanbul
  2. Ordin de interdicție emis de polițist la constatarea faptei
  3. Monitorizarea agresorului față de care s-a emis un ordin de protecție și proceduri transparente ale poliției pentru prevenirea și combaterea violenței domestice
  4. Responsabilizarea agresorului
  5. Cel puțin 1 adăpost specializat pentru victimele violenței în familie în fiecare județ

Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor este formată din 23 de organizații neguvernamentale și are scopul de a promova drepturile femeilor, de a proteja victimele violenței de gen și de a combate discriminare de gen.

În ultimii trei ani, Rețeaua a susținut semnarea și ratificarea Convenției de la Istanbul și a participat în grupuri de lucru alături de reprezentanți ai Guvernului și Parlamentului pentru propuneri de modificare a legislației din România în acord cu prevederile acestei Convenții.

Cea mai recentă inițiativă a Rețelei o constituie apelul adresat autorităților pentru urgentarea implementării inițiativelor strategice asumate de Guvernul României pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.


Despre 25 noiembrie:

Din 1999, ziua de 25 noiembrie a devenit prin Rezoluţia ONU nr. 54/134, Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei Asupra Femeilor şi este marcată în toată lumea prin manifestaţii şi acte de condamnare a diverselor forme de violenţă îndreptate asupra femeilor.

Violenţa asupra femeilor este una din cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului din lume. Are loc acasă, pe stradă, la şcoală, la locul de muncă, în tabere de refugiaţi şi pe timpul conflictelor şi crizelor. În măsură mai mare sau mai mică, se petrece în toate ţările din lume, indiferent de etnie, rasă, venit sau educaţie.