SCRISOARE DESCHISĂ: Cerem includerea în programul noului guvern a unor măsuri pentru siguranța femeilor victime ale violențelor domestice și sexuale

25 noiembrie marchează la nivel internațional începutul celor 16 Zile de activism pentru eliminarea violenței asupra femeilor. În contextul evoluției politice din ultimele săptămâni, în calitate de rețele și ONGuri cu expertiză în domeniul egalității de gen, violenței domestice și violenței sexuale, dorim să ne asigurăm că problematica violenței de gen nu este neglijată în programele și politicile noului guvern. Siguranța victimelor trebuie să fie o preocupare continuă indiferent de orientare politică și alături de alte priorități ale momentului.

Înțelegem că în acest moment tensionat solicitările de măsuri urgente și necesare pentru sănătatea socială, politică și economică a țării sunt numeroase și că toate solicitările sunt importante. Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și Rețeaua Rupem tăcerea despre violența sexuală înaintează Guvernului prin această scrisoare o serie de solicitări pentru siguranța femeilor care sunt sau au fost agresate fizic și/sau sexual. Dorim să prevenim ca aceste solicitări să fie minimalizate sau excluse de pe agenda noului guvern. Ele generează o bună parte din problemele care aduc periodic societatea în criză și de aceea acum nu trebuie uitate. Ne adresăm tuturor celor care au și vor urma să aibă responsabilitatea de a decide cu privire la măsurile ce vor fi incluse cu prioritate în programul minimal, ce trebuie făcut în perioada următoare.

Solicităm să rămână o prioritate pe agenda noului guvern siguranța femeilor victime ale violențelor, în primul rând ale violenței domestice și violenței sexuale.

Deoarece în România:

  • 1 din 4 femei din România a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său, iar 75% dintre aceste cazuri nu au fost raportate (FRA, 2014)
  • 600.000 de femei au fost la un moment dat victime ale violenței sexuale (FRA, 2014)
  • În anul 2014 s-au înregistrat 155 victime ale omorului în situații de violență domestică, cu 32,5% peste media perioadei 2004 – 2012. (cf. rapoartelor IGPR și Ministerului Public)
  • În anul 2014 s-au înregistrat 1.459 inculpaţi trimişi în judecată în cazuri de violență în familie, adică 2,9% din totalul celor trimişi în judecată.
  • Din iulie 2012 (de la intrarea în vigoare a Legii 25/2012 pentru modificarea Legii 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie) și pînă în aprilie 2015 au fost solicitate 7312 ordine de protecție din care au fost admise 3045 de cereri
  • 91% din cererile de emitere a unui ordin de protecție în cazurile de violență domestică din ultimii doi ani sunt făcute de victime femei
  • Media națională a duratei de judecare a unei cereri de emitere a unui ordin de protecție este de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la instanță.
  • În ultimele 14 luni cel puțin două femei victime ale violenței domestice au fost ucise de agresorul lor deși aveau ordine de protecție în vigoare
  • Victimele violenței sexuale, în special când agresiunea e săvârșită în afara familiei, nu beneficiază de servicii integrate și adecvate traumei suferite,

 

solicităm să se includă în programul minimal al noului guvern:

 

  • Ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice – Convenția de la Istanbul. Săptămâna trecută ratificarea a fost aprobată de Camera Deputaților și urmează să fie discutată la Senat, cameră decizională.
  • Transpunerea corectă a Directivei 29/2012 a UE în legislație internă, inclusiv pentru a garanta accesul victimelor violenței de gen la servicii de asistenţă psihologică, juridică, socială şi medicală de calitate, gratuite și corespunzătoare traumei suferite și şi identificarea unor soluţii de parteneriat cu organizaţii din societatea civilă cu experienţă.
  • Considerarea cazurilor de violență domestică și violență sexuală drept cazuri de interes public.
  • Definirea și implementarea unei strategii de prevenție a violenței sexuale și a tuturor formelor de violență îndreptate împotriva femeilor.
  • Stabilirea unui protocol de colaborare multisectorial (Ministerul Sănătății, Poliție, alți actori) pentru a putea oferi un serviciu integrat victimelor.
  • O mai mare transparență în utilizarea banilor de la bugetul de stat sau din fonduri europene în proiecte ce vizează prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor.

 

În ceea ce privește victimele violenței domestice, solicităm:

  • Introducerea în legislație a ordinului de protecție de urgență pentru victimele violenței domestice emis la 24 de ore de la constatarea faptei de către poliție cu măsura evacuării imediate a agresorului pentru minimum 14 zile pe baza evaluării riscului de recidivă
  • Măsuri adecvate pentru îndepărtarea de victimă și supravegherea agresorului pe baza evaluării riscului de recidivă
  • Proceduri pentru supravegherea respectării măsurilor din ordinele de protecție
  • Creșterea cuantumului pedepsei pentru încălcarea ordinului de protecție la minimum 2 ani maximum 5 ani
  • Criterii clare pentru începerea acțiunii penale fără plîngerea prealabilă a victimei, în cazurile de violență domestică
  • Eliminarea prevederii cu privire la împăcarea părților care elimină răspunderea penală din articolele Codului penal referitoare la violența domestică
  • Alocarea de fonduri publice de la bugetul Statului și de la bugetele locale, pentru servicii de asistență specializată socială, psihologică și juridică și adăposturi. Cel puțin 1 adăpost public pentru victimele violenței domestice în fiecare județ.
  • Înființarea a cel puțin 1 centru de consiliere pentru agresori în fiecare județ și îmbunătățirea funcționării celui deja existent în București, în baza cooperării cu instanțele de judecată și prin alocarea de fonduri de la bugetele locale.
  • Procedură de cooperare actualizată între Poliție, servicii de asistență socială (DGASPC-uri), institute de medicină legală și unități de primiri urgențe, în tratarea cazurilor de violență domestică.

 

În ceea ce privește victimele violenței sexuale, solicităm:

  • Impunerea unor sancțiuni concrete și pe măsura faptei comise pentru agresorii sexuali și asigurarea protecției victimei în timpul investigației și procedurilor juridice
  • Înființarea unui serviciu integrat pentru victimele violenței sexuale, preferabil în cadrul unităților de primiri urgențe în fiecare județ, care să ofere un răspuns imediat, coordonat și integrat vicimelor, inclusiv asistență medicală de urgență, examinare medico-legală, consiliere psihologică, informarea privind drepturile victimei și sprijin în vederea demersului juridic. Alocarea de fonduri pentru înființarea acestor servicii.
  • Protecția efectivă a supraviețuitoarelor violenței sexuale, prin îmbunătăţirea măsurilor preventive din Codul Penal şi introducerea unor măsuri ca ordinul de protecţie/restricţie pe tot parcursul procedurilor penale
  • Prevenirea infracțiunilor de agresiune sexuală, prin campanii de educație cu impact pe termen lung, și descurajarea lor prin pedepse legale proporţionale cu gravitatea faptei comise
  • Adoptarea de norme de lucru interne și organizarea de activități de formare pentru polițiști, procurori, medici legiști, judecători și alți specialiști care intră în contact cu supraviețuitoarele violenței sexuale, pentru a evita revictimizarea acestora.

Facem acest apel în speranța că nu se va repeta experiența excluderii de pe lista de priorități guvernamentale a problemelor cu care se confruntă femeile din România, adică 51% din cetățenii acestei țări, iar dreptul acestora la viață și la integritate fizică şi psihică, garantat de Constituție, să fie promovat și respectat.

*

Rețeaua neguvernamentală Rupem tăcerea despre violența sexuală și Rețeaua pentru prevenire și combaterea violenței împotriva femeilor sunt formate din: Asociația Transcena, Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului (ACTEDO), Asociația pentru Libertate şi Egalitate de Gen (A.L.E.G.), Centrul FILIA, Asociația Front, Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome E-Romnja, Institutul Est European pentru Sănătatea Reproducerii (IEESR), Asociația Femeilor Împotriva Violenței AFIV-Artemis, CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Societatea de Analize Feministe AnA, Grupul QUANTIC, Asociația Pas Alternativ, Asociația Psihosfera, Centrul de Mediere și Securitate Comunitară (CSMC), Asociația VIVAD, Asociația Atena Delphi, Fundaţia SENSIBLU, Asociaţia GRADO – Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului, Asociația ANAIS, Asociaţia pentru Promovarea Femeilor din România – Timişoara, Societatea Doamnelor Bucovinene – Suceava, Asociația Romanian Women’s Lobby. Centru Euroregional pentru Inițiative Publice – ECPI, Grupul informal „NU Înseamnă NU”. Activitățile ambelor rețele sunt finanțate prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru mai multe informații accesați www.violentaimpotrivafemeilor.ro și www.violentadegen.ro.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 – 2014.

 

 

Similar Posts